VH Capitolul 11

Capitolul 11

 

 

Zvonul ca l-am invins pe profesorul Paul se raspandea cu rapiditate. Parea sa se strecoare pe sub usi, asemenea unui gaz otravitor. Desi el sustinuse ca s-a lasat infrant, nimeni nu il credea, iar faptul ca nu ma provocase la o a doua lupta dovedea ca minte. Cand am iesit de la antrenament m-am dus direct catre dormitorul lui Sebastian. Stiam ca e o cauza pierduta inainte sa incerc, dar nu puteam sa stau pur si simplu degeaba.

-Vreau sa te rog ceva, am spus de cum a deschis usa.

-Dupa ce m-ai dat dracului?intreba inceracand sa para nepasator.

-Sebastian, de ce imi faci viata grea?am intrebat exasperata.

-Tu de ce o faci grea pe e a mea? Nu te-am ajutat indeajuns? Nu ti-am luat apararea in fata directoarei? Nu te-am scos eu pe furis din internat ca sa iti iei la revedere de la Laurent?Nu am venit aici cu tine? Dar, bineinteles, asta nu e suficient pentru tine.

-De ce ai facut-o? am intrebat fara sa ma pot abtine.

Ma intrebasem inca de la inceput de ce facuse toate acele lucruri pentru mine.

-Poftim?intreba el confuz.

-De ce m-ai ajutat?

-Pentru ca tin la tine, prostuto, spuse el.

Replica m-a luat pe nepregatite. Unde era Sebastian cel dur si rigid?

-Si de ce nu vrei sa ma ajuti si acum?

-Din acelas motiv. Nu vreau sa iti distrugi viata agatandu-te de iubirea asta. Separarea voastra este permanenta.

-Prostii! am tipat eu. O sa termin studiile si o sa ma intorc la el, iar atunci nici tu, nici directoarea si nimeni altcineva nu o sa ma poata impiedica!

-Cu exceptia lui Laurent insusi, spuse Sebastian.

-Ce vrei sa spui?am intrebat indignata.

Sebastian ofta.

-Ce vroiai sa ma rogi? Sa ii transmit un mesaj?

-Da, am admis eu.

-Maria, poate fac pe prostu’ sau poate uneori nu ma intereseaza, dar stiu mai multe lucruri decat las sa se vada.

-Ca de exemplu?am intrebat incercand sa inteleg ce vrea sa spuna.

-Stiu ca Laurent este un Mag, spuse el incet.

-Si? am intrebat putin uimita ca stia asta.

-Un Mag puternic, cel mai puternic din ultimul secol as putea spune, insista el.

-Si ce e cu asta?m-am rastit eu.

-Esti chiar proasta? Crezi ca dat fiind puterile si magia de care dispune, nu ar fi putut gasi niciun mijloc de comunicare?

Am ramas muta. Nu reuseam sa gandesc limpede. Sebastian parea sa aibe dreptate, dar nu putea sa aibe. Cu siguranta Laurent ar fi luat legatura cu mine daca ar fi avut cum.

-Un mijloc de comunicare prin magie, spuse Sebastian.

Am simtit ca genunchii mi se inmoaie si nu imi mai pot sustine greutatea. Avea dreptate. Nu era posibil si totusi…avea dreptate. M-am sprijinit de pragul usii ca sa nu cad.

-Maria, uita-l! spuse Sebastian. Viata merge inainte si fara el. Ai oportunitatea de a-ti face o viata noua aici, de a o lua de la capat! Profita de sansa asta!

-Nu…

Am simtit ca nu ma mai pot tine pe picioare si m-am prabusit, dar Sebastian m-a prins inainte de a atinge podeaua.

-Revinoti-ti! tipa si ma zdruncina putin.

Dar il auzeam foarte incet. Ma simteam obosita si nu vroiam sa mai lupt.

Am auzit un pocnet inainte de a simti durerea. Am deschis ochii si am inceput sa imi revin in simtiri. Obrazul drept ma ustura si il simteam fierbinte. Ma luptam cu ameteala in timp ce Sebastian incerca sa ma puna pe picioare.

-M-ai plesnit?am intrebat inca ametita.

Obrazul ma ustura tare.

-Am fost nevoit. Nu aveam de gand sa te las sa imi lesini in brate.

L-am privit cu greutate.

-Imi pare rau, spuse el.

-De ce te duci in L.A.?am intrebat obosita.

-Nu iti pot spune.

-Are legatura cu mine?am intrebat. Directoarea Kate…

-Nu are legatura cu directoarea Kate, spuse el. De fapt, Brenda m-a rugat sa ii fac un serviciu.

Deci nu avea legatura cu mine.

-Bine, am spus. Ma duc la cursuri.

-Maria?

-Da.

-Te simti bine?

-Nu. Dar…a contat vreodata asta?

A deschis gura ca sa imi raspunda, dar nu vroiam sa il mai ascult. M-am grabit sa ajung la ora de Filosofie unde am intarziat oricum.

Toata lumea parea ca se agita in jurul meu, dar nu reuseam sa ma concentrez ca sa imi dau seama care e cauza. Uitasem de isprava mea cu profesorul de arte martiale, asta pana cand am auzit un coleg povestindu-i altuia in soapta in timp ce treceam pe langa ei. Deci eu eram motivul agitatiei si subiectul de barfa, din nou. Aproape ca incepusem sa ma obisnuiesc.

Ziua parea ca nu se mai termina, iar limba ceasului era dusmanul meu, parand ca se misca mai incet decat de obicei. Cand in sfarsit s-au terminat cursurile, am fost multimita ca Sebastian plecase, pentru ca nu as fi suportat un antrenament cu el.

Am luat-o pe un traseu mai lung spre dormitoare, unul care ocolea sala de mese. Nu aveam pofta de mancare si niciun chef sa imi vad colegii dandu-si coate cand trec pe langa ei.

Cand am intrat in camera de zi, initial am crezut ca este goala, pana cand am vazut-o pe Rianna stand pe una dintre canapele,cu cate o cana de ceai in fiecare mana.

-Hei, ce faci aici?

-Sebastian m-a trimis sa vad daca esti bine, spuse ea adresandu-mi un zambet. Uite, ti-am adus ceai de mere cu scortisoara, preferatul tau!

-Multumesc, am spus luand cana. Sebastian nu a plecat inca?

-Nu, spunea ca intr-o ora…

Mi-a venit ideea inainte sa apuc sa ma gandesc la ea cu adevarat. M-am blestemat pentru ca nu ma gandisem mai devreme.

-Sebastian pleaca in L.A., stii, nu?am intrebat.

-Da, spuse Rianna.

-Si nu vrei sa te duci si tu cu el?

-Nu, raman aici cu tine, spuse ea.

-Dar ai putea sa iti vizitezi parintii. Nu iti este dor de ei?

-Nu prea, spuse ea ridicand din umeri.

Asta e problema cu copiii: sunt prea sinceri.

Am deschis gura, vrand sa spun ceva ca sa o conving sa mearga. Apoi am realizat ca Sebastian si-ar fi dat oricum seama ca eu am trimis-o si pe langa asta, e prea lipsit de scrupule sa ma folosesc de un copil de 7 ani ca sa imi ating scopurile.

Laurent ar fi putut sa se foloseasca de magia lui….

Nu te gandi la asta, nu te gandi la asta, am spus hotarata.

M-am grabit sa imi termin ceaiul inainte sa se intoarca in camera de zi colegii mei. Rianna ma privea pe furis.

-Maria, te doare ceva?intreba ea.

-Nu.

Doar sufletul…doar atat.

-Sebastian mi-a spus ca nu te-ai simtit prea bine azi. Vrei sa mergi la doctor?

-Nu.

A continuat sa ma priveasca fara sa mai spuna ceva.

Si mi-am dat seama ca mutarea la Institutul Bulgar a fost o schimbare in rau pentru Rianna. Directoarea Kate a avut dreptate cand a vrut sa o ia de langa mine. Nu mai sunt capabila sa fiu un mentor. De abia sunt capabila sa nu imi pierd mintile. Faptul ca am tipat la Sebastian in nenumarate randuri arata ca sunt instabila. Iar Rianna are nevoie de cineva care sa ii fie model. Pe langa asta, isi face griji pentru mine, o macina ce mi se intampla, chiar daca nu poate intelege in totalitate.

Am clipit si ochii mi s-au umplut de lacrimi. Trebuia sa fac ceva in priviinta asta, nu puteam sa ii fac rau in felul asta. Am deschis gura sa spun ceva, nu stiam exact ce. Poate voi gasi o modalitate prin care sa o fac sa inteleaga, sa accepte ca am o influenta negativa asupra ei, ca nu o merit si ii fac rau. Cum pot explica toate aceste lucruri unui copil?

Cum pot sa ii explic faptul ca ea are nevoie de mine sa fiu alaturi de ea, dar eu sunt legata trup si suflet de Laurent, iar destinul meu este legat de al lui? Supravietuiesc doar deoarece cred cu tarie ca il voi revedea si visez la acel moment. Traiesc in trecut, imi neglijez prezentul si imiplicit persoanele de langa mine.

Traiesc doar pentru Laurent si as fi capabila sa ma arunc de pe o stanca, sa trec prin flacari, sa fac orice daca si el o face.

-Rianna…am inceput eu fara sa stiu cum sa continui.

-Te iubesc, spuse ea si imi sari in brate.

Aceste doua cuvinte au sters toate gandurile negre si nu am fost capabila sa ii mai spun ceva.

 

 

4 comentarii (+add yours?)

  1. Princesserenyty
    Ian 27, 2011 @ 07:18:55

    Super. Dragoaste si suferinta pentru persoana iubita. OFFFFFFFFFffff.

    Răspunde

  2. Beky
    Ian 29, 2011 @ 20:24:56

    :(Nu pot sa cred.Nu m-am gandit deloc la faza asta…Si totusi Sebastian are dreptate.Daca Laurent ar fi frut sa comunice cu ea ar fi gasit o cale…dar nu a vrut.De ce ?De ce ?De ce?Oricum fain capitol.Trec la next :*

    Răspunde

  3. nicoleta
    Feb 05, 2011 @ 23:53:18

    Super. Dragoaste si suferinta pentru persoana iubita. OF si totusi Sebastian are dreptate.Daca Laurent ar fi frut sa comunice cu ea ar fi gasit o cale…dar nu a vrut.De ce ? Superb ,minunat imi place mult .Ah ce las bate pe Laurent de cei face asta ei si o lasa sa sufere atat de mult. Trec la next
    Popiceiiiiii

    Răspunde

  4. lauralora21
    Apr 08, 2012 @ 17:24:29

    Aaa,ce frumos.Si Laurent…suna extrem de ciudat. Ma intreb de ce nu a luat legatura cu ea pana acum…offf!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: