Strigat rebel- Capitolul 9

Capitolul 9

Edward

Am inghitit 5 extraverale si m-am ghemuit in pat, asteptand sa adorm….sau sa mor. Ma intrebam daca erau prea multe si o sa intru in soc. Dar am adormit si m-am trezit a doua zi, in jurul pranzului, cu o durere de cap cat toate zilele si cu gura uscata, transpirat dar…niciun cosmar. Niciun nenorocit de cosmar, nicio nenorocita de statuie. Nimic.

M-am ridicat din pat si eram naibii aproape vesel,  cu toate ca imi simteam capul bubuind de durere. Am mers sa imi fac dus, apoi am coborat in bucatarie, unde mama gatea ceva care mirosea al naibii de bine.

-Neata, am spus eu zambind.

-Buna, scumpule, ai dormit bine?

-Da, multumesc.

-Te-a sunat Jasper pe telefonul fix, dar i-am spus ca nu vreau sa te trezesc si ca il vei suna tu.

La naiba!

-Ok, am spus. Ce avem de mancare?

-Pui la gratar cu cartofi copti. Iti pun o portie?

-Te rog.

Am mancat incet, incercand sa anticip fiecare reactie a stomacului meu, de teama sa nu mi se faca rau. Dar parea in regula. Asa ca am terminat, apoi mi-am aprins o tigare. Totul parea bine. Dupa atata timp, ma simteam destul de bine.

Am urcat in camera mea si am terminat de scris referatul despre ecosisteme, apoi am ascultat muzica si se intunecase deja afara cand telefonul meu mobil a inceput sa sune. L-am ignorat. Stiam ca este Jasper si nu aveam niciun chef de el. Probabil vroia sa ma cheme la petrecere si cu toate ca niste alcool si muzica imi suna bine, nu vroiam ca Jane si Bella sa strambe din nas cand ma vad si oricum nu uitasem de decizia luata, aceea de a ma indeparta de colegii mei.

Doar pentru ca am dormit o noapte nu inseamna ca sunt complet vindecat…nu o sa uit niciodata ce s-a intamplat asta-vara, asta va ramane pentru totdeauna imprimat in mintea mea si nu voi reusi sa redevin vreodata eu.

Nici nu stiam cu adevarat cine eram eu. Sau cum eram inainte sa se intample…totul.

-Edward, te cauta cineva! A strigat mama din partea cealalta a usii de la camera mea.

-Spune-i ca nu sunt acasa!

-Dar e la usa, scumpule!

La naiba! Jasper e chiar un idiot. Chiar nu intelege ca nu vreau naibii nimic de la el, nu vreau la nicio petrecere,  nu vreau…

-Ce dracu’ cauti aici?

-Ce primire calduroasa, Edward.

-Jessica. Ce dracu’ cauti aici?

-Pe tine, cred. Vrei sa facem o plimbare?

-Nu prea.

-Edward, nu o inviti inauntru?a intrebat mama din sufragerie.

Rahat.

-De fapt, tocmai vroiam sa ne plimbam putin pe afara. Nu stau mult, mama!

-Deci, care e treaba?

-Trec peste faptul ca esti un mare nesimtit. Vaca aia de Jane nu m-a chemat la petrecere si am aflat ca nici tu nu te duci, asa ca ma gandeam ce-ar fi sa ne distram impreuna.

-Dar de cand cu interesul asta brusc pentru mine in ultima vreme?

-Hei, totul pentru distractie! Deci am ceva iarba si stiu un bar mic si mai laturalnic la iesirea din Forks. Te bagi?

-Stai sa imi iau cheile de la masina.

Bella

Am gatit salata de pui si am impachetat o parte din ea, sa o iau la petrecere, asa cum ii primisesem lui Emmet, iar o parte i-am lasat-o lui Charly sa o manance la cina. Chiar cand ma intrebam cat mai are Jane de gand sa doarma, a sunat la usa.

-Neata! A spus ea cascand, gata sa ma inghita.

-Neata era cand m-am trezit eu, am spus zambind.

-Gata de cumparaturi?

-Categoric.

Am reusit cu greu sa pornesc vechea mea rabla si am pornit spre magazin.

-Deci, de ce te-ai trezit asa de dimineata?

-Am facut jogging, am spus eu.

-Uau, asta cred ca se numeste chef de viata. Sa inteleg ca ai terminat cu Edward?

-Ah, te rog, ma simteam si eu bine, de ce a trebuit sa imi amintesti?

-Bine, gata, uita ca am zis ceva.

Am parcat in fata magazinului si am intrat inauntru, incepand sa ne plimbam printre rafturi.

Jane recita lista.

-Cola, apa tonica, bere, vodka, vin si…BF.

-BF?am intrebat eu nedumerita.

-Bautura pentru fete. Un lichior sau ceva dulce.

Am inceput sa rad. Era tipic Jane sa scoata cate o perla din asta.

Deci am luat un BF, pe numele lui Angeli de cirese si l-am pus in cos.

-Cred ca am terminat, spuse Jane.

-Iubita, scuza-ma ca te intrerup, dar nu crezi ca ar trebui sa mancam si noi ceva la noapte?am intrebat.

-A, trebuie sa si mancam, corect. Ai facut salata de pui?a intrebat ea.

-Da, dar nu va fi de ajuns. Gandeste-te numai cat de mare e Emmet.

-Asa e. Ce zici de niste alune, covrigei si…nu stiu…

-Pop-corn, chipsuri?am sugerat eu.

-Perfect.

Am incarcat totul in masina si am pornit catre casa lui Jane. Dupa ce am ajutat-o sa faca putina ordine si sa pregateasca totul in asteptarea musafirilor, m-am dus acasa pentru a dormi putin. Cele cateva ore de somn la care renuntasem dimineata incepusera sa isi spuna cuvantul si dat fiind ca aveam o noapte lunga in fata, am decis ca o ora sau doua de somn ar fi numai bune. In plus, era inca devreme.

Asa ca m-am cufundat in asternuturile mele calde, in patul meu comod si simteam cum incep sa ma relaxez si sa adorm, cand gandurile mele, cele pe care credeam ca le-am lasat in urmat, au revenit.

Edward. Ingrijorare,durere, enervare si apoi enervare si mai mare. Ingrijorare in legatura cu ce a patit si de ce s-a schimbat atat, durere in legatura cu cuvintele pe care mi le-a spus, enervare pentru ca e un idiot si mi-a vorbit asa, apoi enervare si mai mare pentru ca nu ar trebui nici macar sa ma gandesc la el.

Nici nu merita. De ce imi bat capul cu ceva ce nu merita?

Edward era schimbat si imi era teama, intr-un fel, sa nu ma schimb si eu. Pentru ca nu imi placea sa fiu asa, detasarea mea se ducea pe apa sambetei si imi era teama sa ma implic in ceva, imi era teama sa nu devin obsedant de curioasa in legatura cu Edward. Si, undeva, in adancul sufletului, ascuns atat de bine incat nici eu nu il vedeam, imi era teama de sentiementul de atasare pentru ca nu stiam cum sa reactionez la el. Imi era teama pentru ca stiam ce inseamna atasarea si nu imi fusese prea bine ultima data cand cineva la care tineam imi ranise sentimentele. Asta m-a adus pana la urma in Forks, faptul ca mama mea m-a ranit. Pierdusem o mama, dar castigasem o sora: pe Jane.

Si cu toate ca trecusem peste toate acele intamplari, inca imi mai aminteam gustul suferintei si incercam pe cat posibil sa fug de el. Imi era teama ca deja m-am implicat prea mult in chestia asta cu Edward, dar cu cat incercam sa nu ma mai gandesc la el si la toata situatia creata, cu atat ma gandeam mai mult.

Mi-am lasat capul pe perna, incercand sa ma relaxez si mi-am tras patura mai bine peste mine. In curand, somnul a castigat lupta cu gandurile nesfarsite si am adormit.

M-am trezit peste doua ore, cand a sunat alarma de la telefon. Am ramas intinsa cateva minute, zambind in timp ce ma gandeam la noaptea ce va urma, apoi m-am ridicat, am mers sa imi fac un dus si am inceput sa ma pregatesc.

Anunțuri

4 comentarii (+add yours?)

  1. Marina
    Iun 05, 2010 @ 14:43:19

    🙂 Minunat :X
    Sunt curioasa ce s-a intamplat cu Edward in acea vara…desigur ca voi afla pe parcursul povestii 😀
    Puff…Jessica …numai ea nu aparea X(
    Doamne…Bella incearca sa nu se mai gandeasca la Edward,dar se pare ca nu are rezultat 🙂
    De abia astept continuarea:X
    Spor la scris:*

    Răspunde

  2. Gaby
    Iun 05, 2010 @ 17:16:58

    sunt curioasa rau ce s-a intamplat cu edward in acea vara de l-a traumatizat atat de mult…
    off..numai aia lipsea sa aparaX(
    da de ce s-a dus cu ea?:|
    deci, bella recunoaste ca se ataseaza de el:)))

    Răspunde

  3. alexa
    Iun 08, 2010 @ 16:52:07

    Se pare ca Edward se poarta foarte dragut dupa o noapte fara cosmaruri. Poate de asta se comporta asa urat. Si mie mi-ar fi greu sa nu pot sa dorm noapte de noapte fiindca visez urat, si as fi nervoasa. Si ce daca a aparut Jessica, este dreptul lui Ed de a face ce vrea cu viata lui. Oricum dupa cum ne dam seama si din discutia de mai sus o considera doar o distractie.
    Bella a suferit mult si acum faptul ca Edward o raneste o face sa dezgroape sentimente de mult uitate. „Imi era teama ca deja m-am implicat prea mult in chestia asta cu Edward, dar cu cat incercam sa nu ma mai gandesc la el si la toata situatia creata, cu atat ma gandeam mai mult.” asa se intampla intotdeauna. Cand vrei sa uiti si sa treci peste ceva parca lucrurile se intampla in asa fel incat mai mult te gandesti. Sper ca vor ajunge amandoi la un compromis.
    Te-am pupat
    Alexa

    Răspunde

  4. Deny
    Iun 11, 2010 @ 18:31:43

    Ahh, pai, mie una imi pare chiar extra-bine pt. Edward. In sfarsit, „liber”!!!:X
    Dar, Bella, e „incatusata” de dragostea ce incepe sa recunoasca, ca exista:X Dar eu nu vreau ca ea sa sufere, din cauza lui.:(
    Uff, sublim:X

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: