Strigat rebel- Capitolul 7

Capitolul 7

Edward

M-am dus la cafeneaua aia nenorocita si mi-am comandat un Pepsi in timp ce le asteptam sa vina. Ma gandeam ca imi va trebui tot autoncontrolul de care pot da dovada ca sa nu o dau pe Jane cu capul de masa.

Am vazut-o pe Bella intrand si ma asteptam sa apara si prietena ei din clipa in clipa.

-Buna, Edward! A spus Bella si s-a asezat in fata mea.

-Buna, am spus obosit. Si Jane?

-Ea…nu vine.

-Poftim?M-a obligat sa vin aici si acum nu vine?

-Imi pare rau, Edward. E vina mea.

-Cum?

-Eu vroiam sa vorbesc cu tine, iar Jane…a vrut sa ma ajute.

-Sa te ajute, am spus sec.

-Da, pai o stii pe Jane. In felul ei mai ciudat, m-a ajutat.

Am oftat, scotand un suierat printre dinti. Nu trebuia sa fiu geniu ca sa imi dau seama de ce a vrut Bella sa se vada cu mine. Era din cauza comportamentului meu. Vroia sa stie ce se petrece si sa fiu al naibii ca nu vroiam sa ii spun nimic. Deci trebuia sa o conving, intr-un fel sau altul, sa ma lase in pace si sa isi vada de viata ei.

-Imi pare rau, Edward, dar chiar vroiam sa vorbesc cu tine. Si mi-a fost teama ca daca te-as fi chemat eu aici m-ai fi refuzat.

Bineinteles ca as fi refuzat-o. Era clar si pentru ea ca nu vreau sa se amestece nimeni in viata mea. Si atunci de ce tinea mortis sa o faca?

Am privit-o pentru o clipa. Acelas stil nebunesc, nu numai vestimentar ci si de viata pentru care o admiram, acelas curaj…si totusi, ezita.O puteam vedea cum isi frange mainile si ma priveste nesigura si, la naiba- era chiar draguta cand facea asta.

-Deci Edward, o sa te intreb fara ocolisuri, ca nu ma prea pricep la asta: ce mama naibii se intampla cu tine?

O, da! Asta era Bella pe care o stiu eu: infipta, „calare” pe situatie si piperand-o cu o injuratura.

Era hotarata sa afle ce se intampla. Credeam ca am dat de naiba cu Jane?O, nu, Bella putea fi mult mai rea. Si acum ce fac? M-am trezit aruncat intr-o situatie fara scapare, ca in vorba aia „am scapat de dracu’ si am dat de tasu’”.

-Bella, ese foarte dragut din partea ta….

Nu stiam ce e dragut. De fapt, cuvantul „dragut” nu prea putea fi pus in aceeasi fraza cu Bella, era ca o insulta. Cand te uiti la o papusa barbie spui ca e draguta, cand te uiti la Bella poti sa spui ca e frumoasa si nu ai fi departe de adevar, poti sa spui ca stie ce vrea, ca face numai ce vrea, poti sa spui orice dar nu ca e draguta. Dragut e ceva mic si roz. Bella nu e asa.

-Lasa prostiile, Edward. Toarna tot.

O, nu! O, nu!!

-Imi pare rau, dar nu pot sa…

-La dracu’ cu parerile de rau. Ce e atat de grav incat nu imi poti spune, Edward?

La naiba, tipa e perspicace. Dar mi-a venit o idee de moment.

-Nu e nimic grav, Bella. De fapt, nu e nimic. Nu s-a intamplat ceva cu adevarat, doar ca eu…m-am schimbat.

-Si ce te-a facut sa te schimbi?

-Cred ca se numeste maturizare.

-Si sa te maturizezi inseamna sa iti uiti prietenii?

-Eu nu am prieteni. Voi erati doar amici si atat. Si am realizat ca nu eram tocmai compatibili.

-Dupa 3 ani in care am fost prieteni- pentru ca eu o numesc prietenie- ai realizat ca nu suntem compatibili cu tine? Cam tarziu, nu crezi?

-Eu sunt de vina, eu m-am schimbat.

O, Doamne, fata asta nu o sa inceteze prea usor.

-Deci, ce te-a facut sa te schimbi?a intrebat ea.

-Nimic, Bella. Nimic, pur si simplu….

-Pur si simplu nu te cred. Si am crezut ca suntem prieteni, am crezut ca mie imi poti spune, am vrut sa te ajut. Dar acum vad ca nu m-ai considerat niciodata prietena. Bine. Foarte bine.

Se infuriase. Si-a aprins o tigare si a tras fumul adanc in piept, apoi a comandat un Pepsi.

-Imi pare rau ca imi pasa, a spus ea pe un ton mai calm.

-Bella…

-Esti nedrept si egoist. Dar stii ce? O sa aflu eu pana la urma despre ce e vorba. Nu imi voi uita prietenul doar pentru ca el e prea fraier ca sa dea doi bani pe mine.

-Bella, nu spune asta, nu e vorba de asta, e…

Nu vroiam sa o ranesc si imi parea rau ca deja o facusem. Dar trebuia sa o fac sa ma lase in pace, si nu exista decat o singura cale de a o face, chiar daca ma durea asta.

-Pur si simplu nu vreau sa fiu ajutat, vreau doar sa fiu lasat in pace. Asa ca nu te mai baga in viata mea, Bella!

Am vazut cum expresia fetei i s-a schimbat, cand vorbele mele au lovit-o. Si imi parea rau naibii, dar nu exista alta cale. Ea trebuia sa isi vada de viata ei, sa nu isi complice existenta cu a mea.

-Asta vrei?a intrebat si am putut sa jur ca ii tremura vocea.

-Da. Vreau ca nici tu si nici altcineva sa nu se mai bage in viata mea, sa va vedeti de ale voastre. Pur si simplu nu e treaba voastra ce fac eu.

Am vrut sa spun „nu e treaba ta”, dar pur si simplu nu puteam sa ii vorbesc asa. Si nu pentru ca mi-ar fi fost frica de ea, desi stiam ca e in stare sa imi dea un picior in cap daca se supara, ci pentru ca respectul pentru ea sau simpatia sau ce o fi fost nu m-a lasat.

-Stii ce?Esti un magar. Te las in pace, dar sa nu vii la mine cand ai o problema sau ai nevoie de ajutor, pentru ca o sa te tratez la fel cum m-ai tratat tu pe mine acum.

Am vrut sa deschis gura sa ii spun cat de rau imi pare, dar am inchis-o la loc inainte sa apuc sa rostesc cuvintele. Trebuia sa o lasa sa creada ca sunt un magar, sa se simta jignita si sa nu mai vrea sa aibe de-a face cu mine. Era cel mai bine asa. Era perfect.

Si daca era perfect, de ce ma simteam ca un bou?

Si-a stins tigarea, a aruncat o bacnota pe masa pentru a plati sucul si a plecat fara sa mai spuna nimic altceva.

Iar eu am ramas acolo, cu ochii fixati pe usa, sperand in prostia mea ca se va intoarce. Ma simteam mai rau decat am crezut ca ma pot simti din cauza unei fete. Bineinteles, Bella nu era orice fata. Orice prost stia ca ea e deosebita. Ma simteam mai rau chiar decat toata luna care trecuse, desi nu credeam ca e posibil.

Bella

-E cel mai mare dobitoc din cati exista!

Stateam in camera mea, intinsa in pat. Jane statea pe scaunul de la biroul meu, cu picioarele sprijinite de perete.

-Hai, Bella, da-l naibii!

Imi aminteam discutia cu el de la cafenea si din nou acele vorbe care m-au ranit. Simtisem cum ochii mi se umplu de lacrimi si am fost aproape socata naibii. Pentru ca nu mai plansesem din clasa a 8-a, cand mama s-a casatorit cu Phil. Atunci am stat jumatate de zi inchisa in camera, plangand pana aproape am lesinat, apoi m-am ridicat, m-am spalat pe fata, m-am machiat, si cu ochii inca umflati am mers la ceremonie. Apoi seara am plecat de acasa si atunci a fost ultima data cand am plans.

De atunci, nu am mai avut motive sa plang. Preferam sa injur cand eram nervoasa si aproape ca uitasem cum e sa simti ca ochii ti se umplu cu lacrimi si vocea iti tremura. Dar am reusit sa le inving si sa nu plang. Nu eram o plangacioasa. Nu eram slaba. Nu vroiam sa fiu.

Dar de ce vorbele lui Edward m-au ranit atat de tare? Am simtit naibii senzatia aia de gol si de durere in piept si apoi lacrimile…

Era doar un dobitoc netot. De ce trebuie sa imi pese ce a spus? Nu vrea sa ma amestec in viata lui, foarte bine, duca-se dracului! Niciodata nu am fost atat de afectata cand cineva mi-a vorbit asa, si erau destui care nu ma puteau suferi, mai ales in liceu.

Nu imi pasa de ei, de fapt mie nu imi pasa de nimeni. Si acum imi pasa de Edward? Ce tampenie. Nici macar nu merita sa imi pese. E un idiot naibii.

-Bella…

-Idiot, tampit, dobitoc, cretin, nesimtit, magar….

-Ce ai cu magarii?Sunt niste animale simpatice.

-Idiot, am incheiat eu.

-Ai mai spus o data idiot, cred ca incepi sa te repeti.

-De ce am facut eu asta? Si de ce m-ai lasat sa fac asta?am intrebat.

-Pai, parea ca asta vrei. Si ca iti pasa si…

-la naiba cu toate!! Am tipat si am aruncat cu perna pe jos.

-Bun, deci Edward e un cretin, putem sa depasim momentul?

-Da…hai sa vedem…ce ziceai de lista aia cu bautura?

-Asta e Bella mea! Spuse Jane zambind.

Anunțuri

8 comentarii (+add yours?)

  1. alexa
    Iun 02, 2010 @ 22:50:33

    Bella chiar a avut curaj sa-i spuna lui Edward ca ea a vrut sa vorbeasca cu el si ca Jane doar a ajutat-o. Se pare ca Ed a incurcat-o cu Bella. Nu stiam ca poate fi asa rea…Bine rea e mult spus, adica poate scoate de la om ce vrea, mai ales ca o face pentru un prieten. Sau ma rog, dupa felul cum o trateaza Edward nu prea sunt prieteni. „Eu nu am prieteni. ” a fost prea urat din partea lui Ed sa-i spuna asta in fata. Adica in trei ani cand s-au inteles si pareau atat de uniti nu a fost nimic? Aia nu este prietenie? Vorbele lui Edward au lovit-o pe Bella in plin, cum poate sa-i faca asa ceva, mai ales ei care pana la urma s-a interesat de el? Trebuie sa aiba un motiv foarte bun pentru a-i rani pe cei din jur doar ca sa-i aperi.
    Si acum ca sa spun ceva si in apararea lui, Edward este un magar, dar unul al naibii de dragut si simpatic.;)
    Daca Bella nu a mai plans de atata timp si ar fi facut-o tocmai acum din cauza lui Edward inseamna ca tine la el mai mult ca la un prieten. Se pare ca o sa treaca peste aceasta problema, dar ranile facute nu se pot astupa si Edward o sa afle asta cat de curand. Cred ca atunci cand va ramane singur, va regreta ca a facut asta, dar nu va mai putea sa faca nimic pentru a-i aduce inapoi pe toti cei dragi. Sper doar ca Bella sa nu-l lase sa ajunga pana acolo si sa i-l poate readuce pe drumul cel bun. Pana la urma prietenia este mai presus de toate, si mai ales la felul cum a reactionat Bella, inseamna ca nu o sa lase lucrurile asa. Edward pregateste-te de Furia Bellei.;))
    Cu fiecare capitol pe care il scri incepe sa-mi placa acest fic din ce in ce mai mult. Sper doar sa reusesc sa creez si eu asemenea legaturi/prietenii in liceu care sa nu se rupa niciodata. Stiu ca asta este imposibil, dar cel putin cei mai buni prieteni, raman alaturi de tine. Si pentru ca am deviat de la fic, iti urez spor la scris, inspiratie maxima, si succes la examene! Stiu ca faci atatea pentru ca noi sa ne bucuram cititind un nou capitol la unul din ficurile tale, sau sa citim o stire noua pe unul din bloguri.
    Te-am pupat
    Alexa

    Răspunde

  2. oana
    Iun 03, 2010 @ 06:21:50

    OK.De abia acum am avut si eu ceva timp liber.Din pacate am avut o perioada foarte rea si nu prea am mai intrat pe net,si cand am intrat am fost placut surprinsa sa mai vad un fic scirs de tine.Acum tocmai ce l-am terminat de citit si vreau sa iti spun sincer ca ma uimeste pe zi ce trece talentul tau si chiar mi-am adus aminte de anii de liceu si iti multumesc mult de tot pt asta caci au trecut ceva ani buni de atunci.Crede-ma ca esti foarte speciala si faci un lucru extraordinarsi desi sunt atat de ocupata in ultima vreme si poate no sa iti pot lasa un comm de fiecare data vreau sa sti si sa tii minte ca o sa imi dau mereu „palaria jos” in fata ta.Iti multumesc pt modul frumos in care ne delectezi de fiecare data.CU DRAG OANA…..PUPICI :)))

    Răspunde

  3. oana
    Iun 03, 2010 @ 07:48:38

    AHA Si am uitat ceva:) oana_f_23 asta este id-ul daca vrei sa ii dai accept caci am un pic mai mult timp liber pe mess si poate mai stam si de vorba .mersi anticipat Oana.

    Răspunde

  4. Gaby
    Iun 03, 2010 @ 07:53:09

    off..nu-mi vine sa cred ce face edward..cred ca o sa se intoarca el la ea cand o sa aiba nevoie..
    si bella ar trebui sa isi dea seama ca il place:X:)

    Răspunde

  5. lillu
    Iun 03, 2010 @ 13:22:12

    abia acum vad si eu ca te-ai apucat de un nou fan-fic. Greu. Binenteles ca si asta imi place, abia astept urmatoarele capitole ;;).

    Răspunde

  6. Alexandra
    Iun 03, 2010 @ 13:40:28

    Uau, stiu ca ti`am spus ca imi place ficul, dar nu stiam nici eu atunci cat de mult imi place de fapt :X

    Răspunde

  7. Deny
    Iun 03, 2010 @ 15:09:56

    Imi pare rau ca Edward a tratat-o asa pe Bella. Nu trebuia sa se comporte asa urat cu ea, cand incerca doar sa il ajute. Imi pare asa de rau ca a ranit-o incat a plans – pentru ca zice ea ce-o zice, lacrimile tot erau cat pe ce sa curga – pentru a 2-a oara. Nu stiu de ce ii refuza ajutorul. Putea sa discute cu prietenii lui, care ii sunt prieteni adevarati, si sa se descarce, pentru ca stiu ca ei nu s-ar comporta urat cu el. 😦
    Bella, e foarte directa de obicei, dupa cate am observat, dar acum a fost putin jenata, dar totusi a zis adevarul si a fost sincera cu el, spunandu-i ca Jane a ajutat-o. El s-a purtat ca un magar ( scuze Jane ca jignesc animalele) in toata regula si a ranit-o. Nu isi merita prietenii, daca a vorbit asa despre ei, si chiar daca era doar de mascarada, nu i-a pretuit cu adevarat, incat sa le spuna adevarul.
    Cand o sa vrea sa vina la ea, as vrea sa il refuze ca sa isi dea seama si el ca si-a batut joc de ea si de sentimentele pe care ea inca nu vrea sa le recunoasca si se minte de una singura. Dar, as vrea si sa il sprijine, sa ii arate ca defapt a gresit:(
    E superb, sublim si splendid:X Felicitari!:X:X:X
    Te pup:*:*:*
    Deny>:D<

    Răspunde

  8. Marina
    Iun 04, 2010 @ 17:45:55

    Uff…au dreptate Edward e un ” Idiot, tampit, dobitoc, cretin, nesimtit, magar….” X( Nu trebuia sa o trateze pe Bella asa…ea a vrut sa-l ajute fiindca ii pasa de el 😦 Pana la urma sunt prieteni( chiar daca el se incapataneaza sa nege asta) si puteau discuta despre ce se intampla…pt toate exista o solutie 🙂
    Bella e destul de ranita…sa vedem acum ce atitudine va adopta fata de el 😀
    De abia astept continuarea:X
    Spor la scris:*

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: