Strigat rebel- Capitolul 23

Capitolul 23

Bella

Cand am ajuns acasa, Charlie era in bucatarie si incalzea o felie de pizza ramasa de seara trecuta.

Nu imi era foame absolut deloc, ma simteam obosita si vroiam sa fiu singura, sa pot sa ma gandesc. Asa ca sa il evit mi s-a parut o idee buna.

-Bella? A spus el cand am intrat in casa.

Cine altcineva?

-Buna, tata! Am spus si am zbunghit-o pe scari.

-Bella, poti veni putin?

La naiba!

-Am o gramada de teme, am mormait eu incercand sa ma eschivez.

-Dureaza doar un minut. Vreau sa iti spun ceva despre Edward.

Am ramas tintuita in loc, cu un picior deja pe scara si cu mana pe balustrada. Aveam un presentiment rau.

M-am fortat sa imi revin, pentru ca tata sa nu imi observe panica si m-am dus in bucatarie.

-Edward? Am intrebat eu cu gura uscata.

-Da, colegul tau. Asa il cheama, nu?

-Da. Ce e cu el.

-E la sectie.

-Ce?!?

-A fost arestat.

Nu! Cum se poate?Cum a aflat?

Oare Edward s-a predat, de teama ca il voi spune eu? O, nu, ce am facut?

Ma simteam suprinsa de transpiratii reci. Mainile incepusera sa imi tremure. Ce am facut?

-Bella, esti bine?

-D-da…

-Pai, ma gandeam ca ar trebui sa stii. A condus beat, si…

-Cum?

-Da, pai initial am vrut doar sa ii iau carnetul, dar mirosea a alcool de la o posta asa ca m-am vazut nevoit sa il duc la sectie. Carlisle o sa se duca sa il ia de acolo cand isi termina tura la spital, am vorbit cu el deja.

-A condus beat?De asta l-ai arestat?

-Da..nu prea e genul lui, nu? Dar presupun ca orice adolescent o mai da in bara din cand in cand.

Incepeam sa gandesc logic. Nu aflase nimeni adevarul. Edward condusee beat. Doamne, era sa fac un infarct.

-Ma duc sa il vad, am spus si m-am grabit spre iesire.

Charlie zambi.

-Desigur, poti sa il inviti la cina daca vrei.

M-am incruntat la el.

-Ziceam si eu…

Am iesit din casa si am trantit usa, inainte sa apuc sa mai aud ce alta aberatie mai spunea tata.

M-am urcat in camioneta mea si am fortat-o sa mearga la  viteza maxima . Daca m-ar prinde tata, ar trebui sa imi ia carnetul pentru depasirea vitezei legale.

Am zambit la gandul asta.

Am parcat in fata sectiei si m-am grabit inauntru. Harry, adjunctul lui Charlie, era in spatele biroului de la intrare si facea integrame. Asta da activitate de politist.

-Vreau sa il vad pe Edward! Am spus in loc de “buna ziua”

El a ridicat o spranceana, pe jumatate amuzat, pe jumatate intrigat.

-Tocmai a fost eliberat. Doctorul Cullen e la el.

M-am repezit catre camera cu celule, fara sa mai astept aprobare lui Harry.

Cum am intrat i-am vazut. Carlisle ii facea morala lui Edward. Ceva in legatura cu “iresponsabil” si “inconstient” mi-a ajuns la urechi. Picasem intr-un moment cum nu se poate mai prost. M-am intors pe calcaie sa plec. Voi gasi alta ocazie pentru a vorbi cu Edward.

-Bella?

Era doctorul Cullen cel ce ma strigase.

-Imi pare rau ca v-am….intrerupt, am spus stanjenita.

-Cred ca tocmai terminasem, a spus el.

S-a indreptat catre iesire, trecand pe langa mine.

-Te astept la masina, i-a spus el lui Edward.

Nu am putut sa astept nici macara ca el sa paraseasca incaperea. Am fugit la Edward si m-am aruncat in bratele lui.

A fost surprins in primul moment, apoi m-a imbratisat si el.

-Am fost asa de ingrijorata! Am spus. Am crezut ca…ai patit ceva.

M-am razgandit in mijlocul frazei, gandindu-ma ca doctorul Cullen ar putea sa asculte din camera cealalta. Usa era deschisa.

-Sunt bine, a spus Edward. Multumesc…ca..iti pasa.

Mi-a mangaiat obrazul cu degetul mare si mi-a tras fata mai aproape pentru a-si lipi buzele de ale mele.

Era atat de dulce si de placut si de….perfect, incat nu vroiam sa ii mai dau drumul.

-Sunt iertat?a intrebat el.

-Da.

-Nu iti pasa ca….

-Deloc.

S-a uitat la mine cu o expresie pe care nu o puteam descifra. Era usurare…sau uimire.

-Nu a fost vina ta, i-am soptit la ureche, atat de aproape de ureche incat s-a cutremurat.

-Trebuie sa plec,a spus trist.

-Ok. Ne vedem maine la scoala.

M-a imbratisat strans si am mers impreuna, tinandu-ne de mana, pana la iesirea din sectie.

Edward

Era din nou ea. Blestemata aia de statuie care ma urmareste in somn. Se daduse jos de pe soclu si isi scosese sabia din teaca.

Visez. Nu voi pati nimic. Visez.

Si eu nu vroiam sa fug. La naiba, chiar nu vroiam. Vroiam sa o infrunt. Sa am curaj de data asta, in al nu stiu catelea cosmar, sa lupt impotriva ei.

Visez, naibii.

Am luat-o la fuga, dar picioarele nu cooperau. Asfaltul de sub mine parca se derula ca o banda rulanta, tragandu-ma inapoi catre calaul meu.Si el ma astepta ranjind, cu sabia ridicata.

O sa ma trezesc.

Incercam din rasputeri sa alerg si tipam si ma zbateam, dar pamantul de sub picioarele mele inerte nu imi era prieten si ma ducea mai aproape de ea.

Soldat nenorocit si ingalenit de vreme, nu esti real! O sa ma trezesc.

Incepuse sa rada macabru si rasul lui imi facea pielea de gaina. Ma va omori. Sabia lui va cadea si…..

O sa ma trezesc.

O sa ma trezesc acum.

Si m-am trezit. Transpirat si tremurand, dar fericit. Reusisem. Stiam ca visez, eram mai constient ca niciodata. Poate intr-o zi voi reusi sa imi controlez total visul. Dar e si asta un un inceput.

Mi-am aprins o tigare.

Nu stiu prin ce minute, viata imi parea frumoasa.

Minunea care facea asta se numea Bella. Reusise sa dea un sens vietii mele nenorocite.

Imi era atat de dor de vocea ei frumoasa, de chipul ei. Pentru prima data, de abia asteptam sa merg la scoala.

Iar ei nu ii pasa ca eram un criminal.

Ma simteam atat de usurat ca ea stie, asa cum nu am crezut ca pot fi. Pentru ca secretul, acum impartasit, nu mai apasa cu atata greutate pe umerii mei.

Iar ea ma vroia asa cum sunt. Ce pot cere mai mult de la viata?

Anunțuri

6 comentarii (+add yours?)

  1. Deny
    Iul 13, 2010 @ 15:24:31

    A fost extraordinar:x Deci, sunt in sfarsit impreuna, indragostiti.:X
    Charlie a fost chiar amuzant.:)
    Oricum, presupun ca se va apropia din nou de prieteni, si ca ei vor afla de relatia dintre cei 2:x
    E superb:X
    Splendid:x
    Si a invins cosmarul! Yey:X:X:X
    Mirific:x
    Dar asta e ultimul capitol?:(

    Răspunde

  2. alexa
    Iul 13, 2010 @ 20:20:25

    Chiar m-am speriat cand am auzit ca Edward este la sectie. Stiam ca era beat cand a plecat de acasa, dar omul la betie spune multe si am crezut ca a spus tot adevarul. Saraca Bella si ea a tras o sperietura ingrozitoare. Pentru moment chiar am crezut ca ii va spune ceva lui Charlie, gen:”nu a fost vina lui, a fost un accident” sau „Edward nu este un criminal.” Pfiu! #:-s
    „-Desigur, poti sa il inviti la cina daca vrei.M-am incruntat la el.-Ziceam si eu…” Charlie a fost foarte haios la faza asta. Chiar mi-l imaginam scuzandu-se cand a vazut-o pe Bella incruntata.
    Ce bine ca Bells nu crede ca a fost vina lui Edward si ca la iertat. Asa si lui ii este mai usor, si cum a zis si el „”secretul nu mai apasa cu atata greutate pe umerii lui” Incet, incet totul iese bine. Este un capitol minunat in care ai surprins atat teama lui Edward ca Bella nu il va ierta cat si linistea de dupa iertare.
    Te-am pupat
    Alexa

    Răspunde

  3. Marina
    Iul 14, 2010 @ 10:54:43

    Minunat!
    Sunt asa draguti impreuna :X
    Uf!Si Charlie e simpatic ;))

    Răspunde

  4. Raluka
    Iul 14, 2010 @ 12:27:41

    wow am ramas fara cuvine…bestial capitil:X:X:X:X:

    Răspunde

  5. diana
    Iul 16, 2010 @ 21:00:28

    ma bucur sa isi cun sentimentele acum,:X

    Răspunde

  6. madutza
    Aug 13, 2011 @ 11:43:08

    prea tare cap pup am citit toatee ficurile tale si sunt geniale adik uh esti geniala

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: