Prolog

Prefata

-Si dupa aceea, ce s-a intamplat?

Mi-am incrucisat picioarele pe pat si am tras patura sa ma invelesc. Era racoare si pijamaua mea subtire nu ma prea apara de frig. Se presupunea ca trebuie sa dorm demult, dar acum, ca a venit Alexander in vizita, nu ii puteam refuza dreptul de a-si spune povestea.In plus, eram si eu curioasa.

Asa ca am incercat sa ma fac comoda si am ascultat mai departe.

-Cineva m-a urmarit pana la vechea cladire unde odata era sediul Casei de cultura. Era abandonata si guvernul vroia sa o dinamiteze. Am intrat acolo, panicat, crezand ca este salvarea mea. Dar intrasem in gura lupului.

-Cum asa?am intrebat.

Camera mea era intunecata. Razele lunii bateau in fereastra si luminau slab chipul lui Alexander. Era un barbat tanar, dar cu chipul brazdat de toate grijile pe care le traise.

-Cladirea nu avea decat o singura intrare. Odata intrat, nu mai aveai pe unde sa iesi decat tot pe acolo pe unde ai intrat. Si era clar ca poarta era impanzita de…ei.

-Nu stii cine erau?

-Nu imi amintesc nimic. Nu stiu nici macar daca erau mai multi sau era unul singur. Imi amintesc doar ca imi era teribil de frica.

A oftat. Imi imaginam ca ii este greu sa povesteasca. Eram curioasa in legatura cu multe lucruri, dar imi era teama sa il intreb. Nu vroiam sa il supar.

-Simteam cum  se apropie si m-am ascuns in pututl unui lift. Stiam ca sunt condamnat chiar inainte de a vedea picioarele incaltate in bocanci negri trecand prin fata mea.Am simtit rasuflarea rece si am inchis ochii.

-Si apoi?am intrebat desi banuiam ce urmeaza si stomacul mi se strangea dureros ca asteptare la cuvintele pe care urma sa le aud.

Dar s-a lasat tacerea. Alexander parea incapabil sa mai raspunda.

-Si apoi am murit, a spus el intr-un tarziu.

S-au auzit pasi pe hol si lumina de la bucatarie s-a aprins.Am sarit din locul meu. Cand m-am uitat din nou inspre fereastra, Alexander disparuse.

M-am bagat in pat cat de repede am putut, prefacandu-ma ca dorm. O secunda mai tarziu, usa de la camera mea s-a deschis.

-Anna, scumpo, dormi?a intrebat mama in soapta.

Am vrut sa spun “da”, apoi mi-am dat seama ca ar fi fost o prostie.

Usa s-a inchis cu un mic zgomot, apoi lumina de la bucatarie s-a stins si am auzit pasii mamei indreptandu-se catre dormitorul ei.

Nici nu mi-am dat seama ca imi tinusem respiratia, decat in momentul in care plamanii mei s-au umplut iarasi cu aer.

M-am uitat in jur, asteptand ca Alexander sa se intoarca, dar nu a facut-o. Probabil era prea mult pentru el, atatea amintiri intr-o singura noapte.

Mi-am lasat capul din nou pe perna, permitand somnului sa ma cuprinda.

Se va intoarce el la mine, cand va fi pregatit. Cu totii o fac.

Anunțuri

13 comentarii (+add yours?)

  1. dancingvampire
    Iul 04, 2010 @ 14:11:05

    presupun ca va fi un fic super!.
    >:d<

    Răspunde

  2. alexa
    Iul 04, 2010 @ 15:19:22

    Eu sunt sigura ca va fi un fic extraordinar. Toate povestile incep cu un mister, la tine sunt multe. Asta face din aceasta poveste una mai speciala decat toate celelalte. „Se va intoarce el la mine, cand va fi pregatit. Cu totii o fac.” 😉 Abia astept sa citesc primul capitol pentru a putea comenta mai mult.
    Acum pot doar sa-ti spun ca ai numai idei geniale. Chiar cred in potentialul tau ca viitoare scriitoare.
    Te-am pupat
    Alexa

    Răspunde

  3. Mary
    Iul 06, 2010 @ 18:51:01

    imi place :X

    Răspunde

  4. Mada;x
    Iul 07, 2010 @ 21:18:30

    pai da..astept acum primul capitol:)
    pare interesant prologul:)

    Răspunde

  5. Deny
    Iul 11, 2010 @ 18:01:24

    Wow, a fost o prefata uimitoare.:x Presupun ca ea putea vorbi cu fantasmele… dupa cum mi-am putut da seama. „Cu totii o fac.” Deci mai multe fantasme au venit la ea…
    „Apoi am murit.” Si de aici mi-am dat seama ca e o fantasma.
    E ceva gen „Mesaje de dincolo”?:X:D
    Esti geniala!:X

    Răspunde

  6. ramonafiction
    Iul 13, 2010 @ 15:48:33

    Astept commuri, sa vad daca va place! Fiind o poveste de sine statatoare si nu un fic, imi e mai greu sa scriu, asa ca vreau sa vad si eu pentru cine scriu si ca merita.
    Pupici:*

    Răspunde

  7. Alexandra
    Iul 15, 2010 @ 21:08:44

    imi place 😡

    Răspunde

  8. audry
    Iul 18, 2010 @ 22:04:22

    o idee geniala si un inceput promitator. imi plac la nebunie astfel de povesti, asa ca voi citi cu placere continuarea acesteia.
    te pup si spor in continuare :*:*:*

    Răspunde

  9. Alexya
    Iul 23, 2010 @ 23:31:51

    Doamne, deci cand am citit prima data, nu imi puteam da seama ce e cu Alexander asta. Cum vine el la fata aceasta dupa ce a murit? Dupa aceea neuronul meu a inceput sa proceseze informatia si BANG. Alexander este o fantoma :O . Super tare 😀 . Intotdeauna miau placut fantomele, dar asta nu inseamna ca nu mie frica de ele :-S . Poate daca voi citi ficul acesta, voi scapa de aceasta spaima 🙂 .
    Take care,
    Alexya

    Răspunde

  10. Patty_Tracy13
    Iul 29, 2010 @ 16:17:17

    wow,ce tare e prologul!:x
    chiar ai talent la scris;)
    ma duc acum la capitolul urmator:)

    Răspunde

  11. Ony
    Iul 30, 2010 @ 06:29:59

    foarte interesant:X

    Răspunde

  12. v
    Ian 22, 2011 @ 12:16:57

    despre ce e vorba aici adica poti face un fel de descriere??

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: